Turnu Spart

Turnu Spart. Asa este denumit. Dupa forma, dupa aspect.

Calatorului ce circula cu masina fie dinspre Bucuresti catre Sibiu, fie invers, ii va fi aproape imposibil sa il localizeze, sa il repereze, sa il vada. Poate am trecut fiecare de zeci de ori pe acolo fara sa avem habar de existenta lui.

Trecand de Ramnicu Valcea (venind dinspre Bucuresti, caci de acolo suntem cei ce scriem aici, deocamdata), ne lansam pe drumul ce strabate, serpuind, muntii, cale sapata de raul Olt de-a lungul a mii, zeci de mii, poate sute de mii de ani in piatra. (nu stiu cum se face, dar de fiecare data cand vorbim despre creatille naturii sau ale omului invocam aproape invariabil si piatra).
La un moment dat, un panou rutier ne indica ca intram in judetul Sibiu. Dupa numai cativa kilometri, pe partea dreapta a drumului, pe marginea raului Olt, se inalta o constructie stranie. Din piatra. Este Turnu Spart. Un turn de veghe, de paza, de semnalizare, ce marca cu sute de ani inainte hotarul ce despartea Ardealul de Tara Romaneasca. Marca un soi de vama, de “pe aici nu trece oricine”, era pe post de santinela la hotare. Turnul este acum o ruina. I se spune “spart” deoarece chiar asa este. Pare sectionat pe verticala. Pe jumatate. Se pare ca initial avea o inaltime de 18 m. Acum are mai putin. Pozitia sa este marcata pe sosea de un mic panou pe care scrie “Turnu Spart”. Atat. Se pare ca, pe vremuri, turnul facea parte dintr-o fortificatie, un zid, ce unea muntele cu malul raului Olt. Astfel incat oricine trecea pe acolo era obligat sa treaca pe langa turn. Avea rol de vama, de aparare, de avertizare a pericolului. Zidul a disparut. Se spune ca jumatatea disparuta a turnului se datoreaza unei inundatii (revarsari) a raului ce a determinat distrugerea. Ciudat este ca tocmai jumatatea dinspre rau a supravietuit. A fost construit din piatra, peretii au o grosime de 4 m la baza. Avea tunuri, etaje, firide, creneluri. Exista se pare o pictura din sec. 18 in care apare. Ce mi se pare ciudat este ca nimeni (din ce am studiat pe internet) nu pare sa stie cu precizie care este originea acestui turn, adica cine l-a construit si cand. Numai supozitii. (unii l-au atribuit dacilor, altii romanilor, cei mai multi l-au atribuit secolului XV – XVI). Daca cineva ar vrea sa il refaca, nu ar sti cum ar trebui sa arate (in lipsa informatiilor istorice). Acest lucru nu il face insa de ignorat, dimpotriva. Oamenii locului oricum nu par sa il pretuiasca (se fac se spune gratare la adapostul lui – grotesc).
Cert este ca autoritatile il ignora complet.
Este totusi un monument istoric vechi de sute de ani, o lucrare a unor mesteri calfe si zidari, un mesaj, o relicva, un simbol ce se macina, incet, tacut, cu fiecare zi, precum raul Olt isi continua alaturi milenara lucrare de slefuire a pietrei muntelui. Este, daca vreti, exemplul diluarii treptate a istoriei si reperelor noastre in masa amorfa de ignoranta ce pare sa invaluie din ce in ce mai mult natia romana.
Prin urmare, trecatorule ce strabati acest drum, uita pentru un moment de incrancenarea soselei, a depasirilor, a timpului pierdut pana la destinatie (ne lamentam mereu ca pierdem timpul pe drum – ha, care timp??? cand alaturi avem ceva ce sfideaza timpul), lasa-te putin in voia naturii, admira muntele, admira lucrarea apei (la vie est belle), admira lucrarea omului si incetineste putin in dreptul Turnului Spart pentru a-i admira pret de cateva secunde maretia si misterul ascuns de ruinele sale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>